La o îngheţată cu un blogger

O îngheţată cu cafea. De la McDonald’s. Şi o plăcintă cu vişine. Ce poate fi mai bun decât un desert deep-fried?! Poate o plăcintă cu vişine, prăjită şi tăvălită prin zahăr pudră. 

Ideea e că mi-am câştigat şi cafeaua şi plăcinta la un mini concurs pe blogul lu’ Chinezu’, Primul concurs câştigat pe vorbe goale, vorbele mele. Dacă nu ştiţi cine e Chinezu’, e nasol. Dar puteţi citi despre el aici. Şi premiul nu era masa la Mac, ci compania sus-numitului. 

Cred că toată lumea are o zi în care pur şi simplu nu poate vedea luminiţa de la capătul tunelului, o zi în care you feel like giving up. Şi cam aşa te simţi când îţi faci blog, şi speri că eşti doar un late bloomer. De la primul om care te întreabă ce te-a apucat să faci asta acum, de parcă e piaţa saturată, sau ca şi cum blogger-ii ăştia sunt o categorie socială căreia e musai să-i donăm 2% din venit. Că îndoiala lor te face să te gândeşti că oricum nu prea eşti consecvent de fel, şi e şi ăsta un proiect care o să moară încet. Că dacă zici Mac, sau altceva, e clar că iei bani, că eşti un ipocrit care şi-a trădat principiile pentru un hamburger. Era un episod în Stargate, când locuitorii unei planete se bucurau când aveau vizitatori pentru că puteau să arunce o privire în amintirile lor. Era ca uitatul la televizor, şi pentru că erau izolaţi, se cam săturaseră de propriile amintiri, gen aveau parte numai de reluări. Cam cum mă uit eu la ProCinema, la a nu ştiu câta reluare de la Friends. Ştiu că sunt ultimul om de pe Terra care încă se uită la televizor, dar sunt ok cu asta. 

Eu cred că asta face blogging-ul pentru noi, ne permite să evadăm puţin în existenţa altor oameni. Take a sneak-peak la ce se petrece în capul lor, uneori e amuzant, alteori enervant, ai impresia că puteai să faci mai bine. Şi unii fac asta mai bine, şi din experienţă ştiu că asta necesită mult curaj. Şi e util să scrii corect în limba maternă. Dacă eşti şi original, cu atât mai bine. Poate nu strică să ai simţul umorului. Big deal! 

Ce am aflat de la Cristi China, şi cu ce mi-a îmbogăţit existenţa întâlnirea cu el? Am aflat că nu eşti niciodată prea bătrân, indiferent de proiectul la care te înhami. Că poţi compensa exuberanţa tinereţii cu experienţă. Că poţi să faci bani din orice, dar e bine să faci fix ce îţi place.  Că familia tre’ să-ţi fie aproape mereu. Asta ultima o ştiam şi eu ;). 

Aşa că da, mi-am făcut blog! So far I’m loving it! 

Anunțuri

2 gânduri despre “La o îngheţată cu un blogger

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s