Forgive me father, as I am the ultimate sinner: Sunt Irina și îmi place să mănânc… ups, that came out wrong! I confess: Food Bloggers e conferința mea preferată și nu are legătură cu pișcotul.

Panelul preferat a fost de departe Chef Talks și dintre vorbitorii acestui panel s-a remarcat Gabriel Toader – Chef Cocoșu Roșu. Nu are rost să discutăm de ce am aceste preferințe, pentru că sunt evident subiectivă și pentru că nu sunt blogger de food. Dar vreau să spun două vorbe din postura de gospodină amatoare și blogger generalist.

În primul rând urăsc să aduc vorba de întoarcerea la realitatea românească, la tradiții și la faptul că într-adevăr nu suntem educați culinar (sau cum s-o numi atunci când mănânci bine). Din postura de amator am încercat și eu diverse preparate ale bucătăriei internaționale și predominanța cuvântului bun în alegerea ingredientelor înseamnă din păcate scump (întotdeauna). Ulei de măsline bun, roșii uscate la soare, zahăr Demerara și toate minunățiile din lume. Eu vreau să-mi educ gusturile, dar nu-mi permit totdeauna. Again, știu că nu e vorba de mine! Zic de tradiții pentru că eu știu că trebuie să particip la toate ritualurile “cuvenite” vieții de creștin și în numeroase rânduri am gătit cu margarină. Pentru că trebuia să fac dulciuri pentru minim 100 de persoane și pentru că nu a căzut cerul dacă am folosit margarină. Dacă mă uit pe ingredientele de la raftul de biscuiți (din orice supermarket) o să constat că nu avem ce mânca. Și dacă Eugenia e de post, oare cu ce e făcută? Se știe că o Eugenie pe zi face mult mai bine decât un măr, cel puțin eu cu așa înțelepciune am crescut. Și dacă vorbim de înțelepciune strămoșească: În copilăria mea, la mamaie în curte erau niște pruni cam bătrâni, făceau fructe puține dar bune. Totally bio cred! În mintea mea de copil așa erau, deși cultura de cartofi de sub prunii respectivi era dată cu DDT pentru combaterea gândacului de Colorado. Aici trebuie să-i dau dreptate Nicoletei de la Eisberg în ce privește discrepanțele dintre bio-natural-gospodărie țărănească, adică un fel de zonă crepusculară. Mâncăm și sperăm să fie bine, cred că e cea mai sănătoasă abordare. Revenind la pruni: pe unul din acești pruni creștea o frumusețe de ciupercă și mamaie nu scăpa nicio ocazie să sublinieze că o așteaptă să se facă suficient de mare pentru o ciulama. Tatăl meu era oripilat numai de ideea în sine. Nu cred că am fost de față la sacrificarea ciupercii de prun, dar sunt convinsă că a ieșit o ciulama numa’ bună de servit alături de o mămăliguță (tot bio).

Despre asta aș vrea să aud mai mult, despre conținut și storytelling. Despre cum făceam o cruce mare când băgam prăjitura cu vișine în cuptor. Mi se pare că se pune prea mare accent pe aspecte adiacente gătitului: cine fură conținutul bloggului, cine “împrumută” poze și rețete și alte chestii tehnice. Da, e important ca blogger să știi cum e mersu’ cu target și reach, dar pasiunea pentru mâncare să primeze. Pentru unii din vorbitori acesta e mijlocul de trai și parcă am simțit că lipsește pasiunea din discurs. Dacă un om îmi vorbește despre mousse de ciocolată belgiană cu sos delicat de zmeură, ar trebui să simt că aș vrea să-l urmez (și nu as in follow). Dar nah, eu am fost crescută de o femeie care vedea frumusețea lumii oglindită în oala cu ciorbă de dovlecei. 🙂

E frumos la Food Bloggers și se investește mult în organizarea unui astfel de eveniment. După cum ar spune tot Nicoleta: urmează momentul sponsorului! Glumesc! Food Bloggers was powered by Lidl (locul 10 la Top Social Brands), brand cu resurse și disponibilitate de a investi în SM. Nu trebuie să le zic eu să o țină tot așa pentru că știu ei mai bine ce au de făcut.

Pe final un moment de dramă în blogging, moment în care eu mă răzbunam pe Ana că nu am apucat din tartele cu lămâie. Dar churros și gaufre sărate au fost geniale, mâncarea de la Shan’shi a fost OMG și poate aș menționa și altele, dar mai bine nu dezvălui chiar tot ce am mâncat în ziua aia. Pozele au fost făcute cu Lumia 950 și mulțumesc lui Cristian Nicolau și Nelidei. Poza cu Cristi Florea nu are nevoie de description, dar e important să dăm exemplu bloggerilor mai tineri: trebuie să faci poză cu vedete la astfel de evenimente! 🙂