Generația care a obosit

Ne zice mileniali că sună mai bine decât decreței, suntem părinții generației Z și încerc să-mi dau seama dacă nu cumva am vrea și noi să ne identificăm cu strigătul anti-muncă. Am primit un articol de la mama legat de acest strigăt, nu l-am deschis să văd al cui era. Mă trezesc în fiecare noapte…

Vindecare cu forța… binelui

Ca de obicei voiam să scriu altceva, poate ceva înălțător. Am așteptat să treacă sau să se atenueze toate somatizările din vacanța care a trecut. Rămăsesem la vizita la Gherla și am fost blândă în descriere, nu povestesc despre faptul că invariabil aceste vizite se lasă cu vizite la cimitir. E morbid, dar s-a continuat…

Trainspotting și alte necazuri

Am vrut să fiu rea și nu m-a lăsat blogul… adică el m-a întrebat dacă vreau să ies și eu am zis ca la instalare de soft: Next, next, I agree. Adică nu mi-a salvat răutățile. O dată pe an, din rațiuni nu neapărat înălțătoare, ajung să mă plimb alături de părinți. În 2018 când…

Povești din vie

S-a petrecut cea de-a treia vizită la Apogeum, o confirmare că încă mi-e drag de ei și că așa cum bine zicea replica Emmei Thompson – I love it and true love lasts a lifetime. Citeam zilele astea o dezbatere despre recunoștință, e aproape reconfortant să reluăm ritmul de dezbateri pe teme puerile. Cred că…

Să ne bucurăm așadar!

Fiind printre ultimii consumatori de video, nu am decât să citesc tot ce mai găsesc pe SM: nu s-a terminat discuția despre premii. Cum sufăr de insomnie, pe la 2 noaptea încercam să citesc o postare pentru că mă atrăsese peștele de sticlă din poză. Eram destul de obosită, mi-a luat ceva să înțeleg analogia…

Iluminarea pe înțelesul proștilor

Mă uit la un serial suedez care se numește Dragoste&Anarhie, nu mai zic când am timp de seriale că parcă mă justific. Serialele mele din pauza de masă au ajuns deja la al doilea sezon, ăsta e cel cu tipa care îndrăgostește de colegul mai tânăr fix în mijlocul crizei vârstei mijlocii – orice o…