M-am trezit şi eu să scriu despre cum fu la tabără. La tabără nu are cum să fie altfel decât mişto. Mă gândesc serios să nu mai zic nimic de bine, că pare să vină din ce în ce mai multă lume. Pentru Biz e a 9-a ediţie, pentru mine a 3-a. O să fac aşa ca la şcoală, cu liniuţă de la capăt şi o să enumăr de ce a fost specială ediţia asta (se ştie că oricum a treia oară e cu noroc):

– Mi-a plăcut că în continuare am senzaţia aia de crazy guest care se crede parte din familie, înţelegeţi ce vreţi din asta;

– Mi-a plăcut mult prezentarea lui Chinezu, şi chiar mi-ar plăcea să putem vorbi deschis despre orice, pentru că e prea obositor să te prefaci tot timpul;

– Mi-a plăcut să găsesc asta pe masa de la micul dejun, cafeaua într-adevăr mă face fericită, cât despre Liv 52, you figure it out:

– Da, la tabără se întâmplă nişte chestii, vorba poetului:

“Am văzut aci’ într-o noapte, nişte fapte,

Care m-au scandalizat!”

Se întâmplă ca după ce munceşti din greu ziua, să te … detaşezi zdravăn, lucru care uneori dăunează ficatului.

– Mi-a plăcut mult lucrul pe brief-uri (şi ca orice bun român, ţin să precizez că al nostru a fost cel mai greu :)), am avut o echipă minunată de fete, şi fiecare a dat 110%;

– Mi-a părut bine că am cunoscut oameni noi, cum ar fi Gabriela Lungu şi Răzvan Căpănescu, oameni care vorbesc, şi mai ales gândesc repede; dacă nu te-ai prins vei fi lovit ca de o pasă neaşteptată, altfel de ce îţi pui în CV work in fast-paced environment?!

– Mi-a plăcut că s-a vorbit sincer, fără resentimente despre relaţia branduri-bloggeri-agenţii, acest triumvirat care ne determină să ne perfecţionăm indiferent de care parte activăm;

– Mi-a plăcut de Thomas Kolster, vorbitorul străin care s-a adaptat rapid la atmosferă, şi care va rămâne mereu în inima mea drept omul care mi-a zis că pare că sunt însoţitoare de zbor. Thank you, Thomas, it’s the nicest thing I have ever heard! Too bad I am not getting any taller, or I will be rockin’ the skies!

– Dacă aş fi sinceră până la capăt (and we are bloggers, we go all the way), aş spune că da, trăim într-o lume bazată pe consum şi da, la tabără vin branduri care vor să se vorbească despre ele. Atâta timp cât un brand munceşte din greu să impresioneze bloggeri şi agenţii, de ce nu i-am recunoaşte meritele? Sunt oameni implicaţi într-o industrie care îi determină să fie din ce în ce mai creativi, totul pentru a încânta un public din ce în ce mai demanding. Şi ca să parafrazez o replică dintr-un film: Nu mi-a pus nimeni Cola în mână, m-am servit singură …din frigider, că e bună rece!

– Îmi place că la tabără te joci, te prosteşti, munceşti, vorbeşti în public, cum ar fi toate lucrurile care îmi încalcă mie spaţiul personal; oricum nu m-am prostit când trebuia, aş putea să o fac acum. Am câştigat şi macheta Kadjar, după ce mi-am făcut cel de-al doilea selfie ever!

– În loc de concluzie o să las clipul lui Ionuţ Tecuceanu, om de bază al taberei. Ionuţ a visat să cânte, şi ca orice visător, s-a trezit şi a făcut ceva în privinţa asta. With a little help from … Biz! Enjoy! God speed, Ionuţ!