Fata din tren

M-am întors ieri de la tabăra de Social Media (pentru cunoscători BIZ sms camp). Despre ce aşteptări aveam eu de la acest eveniment am scris în ultima postare. Ca primă remarcă e WOW! Nu mă aşteptam deloc la ce am găsit acolo şi tot este un understatement. Am învăţat multe chestii noi despre Social Media, am întâlnit oameni interesanţi, inteligenţi şi mi-am făcut prieteni.

Eram puţin tristă la finalul ultimei zile, la momentul concluziilor, pentru că ştiam că jobul meu nu e în domeniu, pentru că ştiu că practice makes perfect, şi pentru că a fost o experienţă unică. Am avut mare noroc cu organizatoarea (Mulţumesc, Marta! :)), care ne-a încurajat să nu ne descurajăm. Să  nu încetăm să credem în noi, să fim creativi şi să comunicăm. Am cunoscut peste 60 de persoane în această tabăra, am învăţat să ascult, am învăţat să fiu modestă pentru că era evident că eram în compania unor oameni care chiar ştiau ce vorbesc. Şi o să vă povestesc cum am aplicat cunoştinţele dobândite.

Am plecat cu trenul din Predeal, însoţită de soţul şi băieţelul meu. Radu e mai mult decât pasionat de trenuri şi am zis să-l plimbăm cu trenul. Pentru cine nu ştie (eu habar nu aveam), dacă îţi iei bilet dus-întors la CFR, la întoarcere nu mai ai rezervare, tre’ să-ţi iei loc din gară. Ideea era că eu aveam un loc, soţul şi copilu’ nu. Ne urcăm şi ne aşezăm oriunde, să vedem ce se întâmplă. S-a întâmplat că era foarte aglomerat, şi ne-am tot plimbat prin vagon. Băieţii au rămas pe un loc şi eu m-am aşezat lângă o fată care făcuse greşeala să-şi ia bilet online în timp ce se îndrepta spre gară. Greşeala fusese că CFR-ul nu-ţi vinde bilete în timp real, aşa că i se emisese biletul pentru a doua zi. Nevermind! Intrăm în vorbă ca două colege de suferinţă şi până la Ploieşti eram prietene. Am aflat chestii despre ea, cum că promovează un curs de photoshop, eu îi povestesc cum poate să-l promoveze pe facebook. Şi cum evolua discuţia, îmi zice: “Nu eşti deloc aşa cum îmi imaginam!”. Ea văzuse că eram mamă, se gândea la o evoluţie firească a discuţiei către antibiotice, mâncare bio şi cine mai ştie ce. Îmi zice că i se pare foarte mişto că avem aceeaşi vârstă şi nu sunt blazată, frustrată, închisă, că vreau să învăţ lucruri. Nu puteam să o contrazic pentru că mă simţeam flatată recunosc, dar nu sunt chiar aşa. Sunt ofticată că nu simt tragere de inimă când vin lunea la muncă, când văd oameni creativi care fac ceea ce îşi doresc şi am impresia că eu nu o să ajung niciodată acolo. Mai compar hainele lor cu blugii mei fake şi mă amăgesc că oricum nu ştie nimeni diferenţa. Dar… am cunoscut un om, am vorbit şi m-a plăcut. Pe mine! Şi dacă social media camp e despre ceva, e despre comunicare, despre oameni noi şi în cazul meu despre curajul de a fi tu însuţi. Da, lucrez la o companie de stat, am un salariu… confidenţial (ce credeaţi!) şi da vreau mai mult de la viaţă, vreau tot.

Fata din tren mi-a dat add pe fb şi nici nu am ştiut cum o cheamă până nu am ajuns acasă.

Ana-Maria cu siguranţă ne mai auzim!

Advertisements

One thought on “Fata din tren

Add yours

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

Create a website or blog at WordPress.com

Up ↑