O să încep cu sfârşitul. De fapt nu am rezistat până la sfârşit, recunosc. Petrecerea de după Webstock cred că a ţinut mult după miezul nopţii. În fine, eu am plecat înainte de premii. Am luat un taxi din faţa hotelului, şi când am urcat taximetristrul m-a întrebat dacă lucrez la hotel. Îi zic că nu, am fost la o conferinţă pentru bloggeri. Nu ştiu dacă făceam pe deşteapta, cert este că eu pentru blogging mă dusesem. Firesc, el mă întreabă ce sunt ăia. Încerc să găsesc nişte explicaţii mai uşor digerabile, îi zic de prezentarea Vodafone cu Supernet. Gata, e ok, acum a înţeles, că şi el are telefon cu 4G că face diferenţa atunci când e vorba de comenzile taxi prin aplicaţie.

Am apucat şi eu o jumătate din prezentările pentru bloggeri, suficient cât să mă simt o wannabe. Dacă e să-l asculţi pe Zoso, îţi dai seama că te-ai născut prea târziu pentru blogging. Ca să treci prin check-list-ul lui e ceva similar cu încercările pentru eroii din Olimp. Dar dacă asta nu te descurajează, rămâi în joc. La seminariile despre Blogging&Online Content era cea mai mare densitate pe metru pătrat, predominant testosteron. Poate că bărbaţii au mai mult curaj să se expună în mediul online. Poate că au fost ajutaţi şi de noua campanie Gerovital care îi îndeamnă să vâneze, că vremea căprioarelor trece oricum. Căprioarelor de la Webstock nu le pot recomanda decât unul din cele 4 sortimente de Staropramen, dar ca mască pentru păr, că deh, aşa-i stă bine unei căprioare.

Mă bucur că am participat şi la prezentarea Cristinei Bazavan, care ne-a îndemnat să asociem oricărei comunicări o poveste sau o anecdotă. Şi a fost interesant să aflu de la Florin Grozea că vedetele încearcă să ţină pasul cu fanii, cu noile metode de comunicare online, fiecare găsindu-şi un stil şi un public ţintă.

Au fost şi concursuri cu premii semnificative, dar cred că la orice eveniment de genul ăsta e importantă interacţiunea, posibilitatea să cunoşti oameni, vedete. Eu de exemplu l-am rugat pe Răzvan Exarhu să-mi citească blogul. Nu ştiu de unde mi-am  adunat curajul să fac asta, dar poate că ăsta e unul din efectele Webstock-ului. Şi cel mai important am ascultat prezentări ale unor oameni care au ales să ne reprezinte ţara cu mîndrie. Pentru că de fapt asta a fost tema Webstock-ului din acest an: România. Ţara noastră cea plină de contraste, care te face să o urăşti şi să o iubeşti în acelaşi timp, fix ca într-o căsnicie.

O să închei cu o replică din Wedding Crashers, care echivalează cel mai bine cum m-am simţit eu la Webstock: “You are like that crazy guest who thinks he’s already part of the family.” 🙂