În una din primele mele postări am scris despre primul meu contact cu facebook. Aveam cont, dar nu prea ştiam ce se întâmplă pe acolo, intram să culeg recolta de la farmville. Şi contul mi-l făcuse soră-mea. Zilele trecute am avut ocazia să văd nişte profiluri care să zicem că îngroaşă rândurile celor 7,8 milioane de utilizatori ai facebook. Unul era cu o fătucă care îşi promovează imaginea (şi un butic de ţoale), rotunjindu-şi astfel venitul pentru că salariul e modest. Apoi m-am crucit la profilul unei alte fătuce, de data asta din provincie, care nu ştie să scrie o propoziţie coerentă, dar ce voia să scrie se adresa în mod cert “dujmanilor”.

Mă lovesc şi eu în mod constant de reticenţa oamenilor “de marketing”, trecuţi de 40 de ani, care nu vor să vadă în facebook mai mult decât pierdere de vreme. Că nu se mai fac lucrurile cum se făceau pe vremuri. Ce vremuri?! Despre ce vorbim?! Da, e şi pierdere de vreme, că ne uităm la filmuleţul cu pate-ul, si diversele lui remake-uri sau la poze cu pisici. Şi evident, nimeni nu are timp de pierdut! Dacă facebook e o pierdere de vreme, mă întreb cine investeşte o oră pe zi citind o carte despre tendinţele în Marketing. Păi nici nu are rost să te apuci, că şi acolo se va discuta tot despre contribuţia facebook (vezi cine e şi ce scrie Gary Vaynerchuck). Eu nu lucrez într-un birou de social media, şi mă alint la gândul că fac analiză de marketing de-aia lipsită de creativitate. De fapt nu fac marketing de niciun fel, deşi visez la asta. Mi-a plăcut mult abordarea din noul e-book lansat pe marketing20.ro de Alexandru Negrea. Aşa că recomand această lectură oricui. E uşor de parcurs şi punctează exact locurile dureroase din campaniile care se fac în România, campanii care sunt blocate într-o epocă a manualului de Marketing de la ASE. Evident sunt şi excepţii!

Nu sunt adepta desăvârşirii educaţiei pe reţele de socializare, dar dacă pretinzi că te învârţi în acest domeniu sunt chestii care trebuie bifate: nu pierde ce a visat ieri noapte şi pus în aplicare Zuckerberg (dacă nu ştii cine e, nu te apuca de facebook), citeşte ce scriu bloggerii (aici te ajută şi ZeList-ul cu un top, pe domenii), ţine minte că un om informat e un om …informat. 🙂

Închei cu un citat:

“At the end of my life, is it better to say that I empowered people to make great stuff, or that I died with a net worth of $10 billion? Obviously I’m picking the former, although I would not mind both.” (Guy Kawasaki)