De mai bine de o lună țin acest elefant la birou. L-am primit în ideea de a contribui și eu la campania “Nu-ți întoarce spatele!”.  Am citit despre campanie, am făcut tot felul de glume pe seama elefantului cu colegii de birou, dar nu am găsit niciun hook pentru campanie. Zisese cineva la un moment că e greu jobul de copywriter, dar eu țineam să abordez problema ca blogger. M-am tot uitat la elefant, m-am gândit la slogan … și parcă zilele astea are mai mult sens decât oricând. Eu simt că zilele astea ar trebui să fac cumva, ceva cu semnificație. Așa că o să scriu despre alte frământări interioare, despre dureri de suflet, nu de spate!

Ieri am citit despre prim-ministrul canadian și noul lui cabinet cu componență feminină. M-am gândit la femeile din viața mea și dacă ar fi să nominalizez un candidat feminin pentru întâlnirea cu președintele, cine ar fi? Evident că mă raportez la cele mai bătăioase și semnificative modele din viața mea: mamaie și mama. Mamaie m-a învățat să muncesc mult și susținut, m-a învățat că și munca agricolă trebuie abordată serios. Și am muncit, nu glumă! Hai, mamaie, să-ți meargă și mâna! (adică nu numai gura). Asta a fost primul contact cu munca fizică! De la mama am învățat despre lucruri bine făcute, dar cu mintea, nu cu spinarea. Învață bine, nu lăsa lucruri neterminate, nu te uita stânga-dreapta, focus!

Mă uit în jurul meu și sunt mândră de femeile din viața mea: mă bucur că Ana e în fiecare seară la manifestări sau că Gabriela scrie despre măsuri de siguranță la protest – varianta pentru fete. Eu nu mi-am adunat curajul să merg acolo, și argumentele nici nu au relevanță. Dar nu am întors spatele nimănui! Cred că învățăturile primite își pot găsi utilitatea cumva. Mă gândesc din nou la mamaie care mi-a insuflat pasiunea pentru gătit sau dorința de a hrăni oameni. Mă gândesc la mama care a insistat să citesc mult, să cercetez și să trag concluzii obiective! Scriu postarea asta încercând să hrănesc cumva mintea femeilor ca mine, care vor să-și lase amprenta pe acest pământ românesc. Noi suntem cele care facem un bilanț contabil cu ușurința cu care facem și o ciorbă de perișoare. Suntem personificarea expresiei: “Zoe, fii bărbată!”! Ne-am lipit pe frunte POT ȘI EU! Și chiar așa e, putem! Suntem egalele bărbaților, fără să facem din asta o competiție!

Așa că fetelor, femeilor, vă mulțumesc că ne reprezentați la spitale, manifestații sau în instituții! Eu nu mi-ai întors spatele, îmi aștept semnalul de intrare!