Ăsta e un fapt cunoscut, nu vin eu cu confirmarea din teren. Dar… dragostea mea pentru Balchik simt că începe să wear-off. Nu spun că grădina nu e la fel de încântătoare, dar parcă localnicii nu s-au prins că în jurul lor lumea evoluează. Ieri am fost pe unica plaja decentă (cu nisip) din Balchik și arăta dezolant. E adevărat că dacă ai ceva nostalgii ale anilor ’70 spre ’28, o să te simți de-al casei. Și câinii… omg, nici nu știu de unde să încep?! De la faptul că sunt peste tot: pe străzi, în parcare la Lidl (lumea le lasă mâncare pe trotuar), pe plajă sau în parcarea hotelului. Nu am nimic cu ei, dar noi am experimentat deja faza asta, nu venim în vacanță pentru o bucățică din România care nu mai e România de mult. Plajele cunoscute din Balchick sunt în același stadiu din… oameni buni, nu vreau wi-fi pe plajă, dar e frumos să dați două pietre la o parte să poți intra în apă. Zic și eu, ca Moromete.

Am pus partea mai tristuță la început pentru că de fapt nu mă obligă nimeni să vin aici. Vin de drag de atâția ani, dar parcă farmecul ăla inițial a mai pălit. Nu mai ești tu tinerică, că de-acuma ești… bătrânică. Pe de altă parte, litoralul bulgăresc e înfloritor. În două zile am bifat Nisipurile și Albena. Comerțul cu prostioare prosperă, mâncarea este livrată la masă în timp record, băuturile sunt reci la gheața, prețurile ok-iuțe. Lumea zâmbește atunci când te instalează la masă, îți oferă meniu adecvat și ghici ce? nu încearcă să te păcălească. Nu spun eu noutăți aici, sunt lucruri știute și asumate. Circula pe facebook chestia aia cu mâncarea de la all inclusive care este puțin refurbished înainte de a intra în meniul de seară sau de a doua zi. E asumat!

Azi (de fapt în fiecare zi) am vrut să evităm plaja cu mulți copii/șezlonguri și balamuc. Da, am și eu un copil, dar mi se pare civilizat să-i dau voie să se desfășoare în spații mai mari unde nu deranjează. Am depășit cu puțin indicatorul de ieșire din Albena ca să descoperim o plajă mai îngustă mărginită de un delușor. Apa era foarte limpede și deloc adâncă, adică un fel de piscină pentru copii. Aș zice că e ca la Mamaia, dar eu habar nu am cum e la Mamaia. Era atât de sălbatic și frumos, încât mi-a plăcut chiar și mie. Eu aș fi regina nedeclarată a Mimozelor, de-aia zic. Aproape că îți venea să faci puțin nudism, nu zic că am făcut, dar nah, era sălbatic și eliberator. 🙂

Mi-am dat seama că mă laud că îmi place la Balchik pentru că nici nu am văzut multe locuri frumoase în viața asta.  Sau poate că e ok ca dragostea să mai scadă din intensitate, să se maturizeze. Doar știi că acolo, la nici 300 de km de casă, e un loc în care poți să revii mereu și să te reîncarci. Faptul că e mereu la fel devine chiar reconfortant. Cât despre semenii mei care sunt cazați în același hotel și cărora le-am vorbit în română, nu am decât: Știu, și mie mi-e rușine cu voi! E ok! BTW: Un dat din cap protocolar e universal și se traduce la fel în toate limbile: sunt civilizat!

P. S. Eu nu fac tone de poze ale unor locuri pe care le port în suflet, dar am o poză făcută de o prietenă.