Am fost la filmul Usturoi! Pentru detalii: http://www.imdb.com/title/tt3627572/

Când eram mai tânără şi să zicem mai naivă (în sensul bun), am realizat o lucrare despre visul american. Visul care i-a determinat pe mulţi să lase tot, să treacă oceanul având doar o speranţă. De când m-am apucat să scriu pe blog, am întâlnit mulţi astfel de oameni, români care urmează visul lor. Nu ştiu ce idei aveaţi voi despre ce vă faceţi când sunteţi adulţi, şi nu ştiu câţi dintre noi pot să afirme cu tărie că sunt acolo unde şi-au dorit să ajungă.

Nu are rost să vă povestesc despre ce e filmul, doar că îmi doresc să ajungă pe ecrane, să se bucure toată lumea de un film românesc independent, cu buget mic, un film care îţi redă speranţa în visul românesc. E visul unui om, Radu Băzăvan, care ne dă o lecţie despre lucruri mari care se pot face cu resurse puţine, şi despre investiţii care nu pot fi măsurate decât cu unitatea de măsură numită “bunăvoinţa soţiei”.

Mie acest film mi-a redat speranţa că niciodată nu e prea târziu (sau prea devreme) să-ţi urmezi visul. Că poţi să pleci într-o călătorie fără bani, fără cunoştinţe şi cel mai important fără frică. Că dacă eşti mânat de un scop nobil, cumva lucrurile se vor alinia în favoarea ta. Şi cel mai greu să ne oprim puţin din zbatere, să uităm de grija banilor pentru o oră, să fim liberi să ne bucurăm.

“I think the American Dream says that anything can happen if you work hard enough at it and are persistent, and have some ability. The sky is the limit to what you can build, and what can happen to you and your family.” – Sanford I. Weill

Mulţumesc Marta Uşurelu, şi Revista Biz!