Fericirea e o pătură călduroasă

Ăsta era titlul unui film de desene de care mă tot loveam la HBO. Titlul original e „Hapiness is a warm blanket, Charlie Brown”. Până la urmă l-am urmărit. Era vorba despre un băieţel care era ataşat, evident, de păturica lui şi care trebuia (aşa deciseseră adulţii), să renunţe la păturică. Eu când mă gândesc la fericire, mă gândesc la „Calul din Marlboro” a lui Tudor Chirilă: „Fericirea este ceva care nu se atinge niciodată, dar în căutarea ei merită să alergi toată viaţa”. Dacă te întreabă cineva ce e fericirea pentru tine, răspunzi cu ceva care „o să vie” mai degrabă decât „să fie”. Am mai făcut sondajul ăsta printre cunoscuţi, şi am avut surpriza unui răspuns relativ rapid, ca şi cum aveau clar delimitat momentul ăla de fericire. Ca şi cum te raportezi la momentul respectiv, ca şi sistem de referinţă. Că dacă ţi-ai permite să schimbi referinţa, te-ai trăda. Şi mie mi-e greu să admit că fericirea evoluează cu noi, că ceea ce te făcea fericit la 5 ani, nu te face fericit şi la 30. Că păturica e doar un sprijin, o ancoră în viaţa fără griji. Că acum eşti băiat/fată mare, şi nu se cade să te agaţi de păturică. Ca şi cum suntem împinşi către maturitate forţat. Ştii că viaţa nu e aşa uşoară, get over yourself!

Mi-a zis ieri o prietenă că nu-şi imaginează fericirea fără iubire. Se referea să iubeşti pe cineva, nu pe tine. Dar dacă fericirea ar fi un act egoist? Am putea fi fericiţi fără ajutorul cuiva. Care ar fi mecanismul de compensare, dacă eşti singură, şi fericirea o găseşti numai în interior?!

1. Faptul că poţi să creşti o altă fiinţă în interiorul tău. Asta va fi întotdeauna pe primul loc.

2.  Când încerci să-ţi saturezi simţurile în prima zi de vacanţă la mare. Faci o poză mentală care speri să-ţi ajungă un an de zile.

3. Când savurezi o cafea bună. Sau un ceai bun. Sau o prăjitură bună. Că poţi să-ţi acorzi timp să o savurezi.

4. Continuarea unui roman, pe care îl aşteptai de multă vreme. Mie mi-a plăcut Harry Potter.

5. Un film siropos într-o după-amiază ploioasă, şi dacă tot eşti singură să plângi când se termină totul cu bine. Aici e permis orice: de la „Dirty Dancing” încoace. Mie mi-a plăcut „Nick and Norah’s Infinite Playlist” cu ciudatul ăla de Michael Cera. Sau „Et soudain tout le monde me manque”.

6. Mirosul de după ploaie, într-o zi de vară.

7. Decoraţiunile de Crăciun, colindele.

8. O floare, orice floare.

9. Şi scrisul. Pentru că simt că sunt lucruri care vor să iasă la suprafaţă şi scrisul mă ajută să fac asta.

10. Muzica.

Nu am intenţionat să fie 10, dar aşa a ieşit. Şi parcă fericirea nu mai pare ceva intangibil. E banal, e penibil poate, dar uneori căutăm exact unde nu trebuie. Pentru că am o stare de romatic (fm), zic să încheiem cu versurile celor de la Beach Boys:

„Wouldn’t it be nice?
You know it seems the more we talk about it
It only makes it worse to live without it
But let’s talk about it
Wouldn’t it be nice?”

http://www.dreamstime.com/royalty-free-stock-image-pumpkin-spice-latte-whipped-cream-caramel-glass-cup-image44008576

 

*sursa poză: dreamstime.com

Anunțuri

4 gânduri despre “Fericirea e o pătură călduroasă

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s