Parte din viața de blogger e și participarea la evenimente la care în mod normal nu ai avea acces. Nu neapărat că sunt scumpe sau exclusiviste, ci pentru că nu ai afla de ele. Eu am mai scris în nenumărate rânduri că trebuie să fii atent la semnele pe care ți trimite universul sau alte forțe în care crezi. Așa s-a întâmplat ca în iunie 2014 eu să prind ultimul loc la Biz SMS Camp. Îmi aduc aminte și acum că eram în concediu în Bulgaria și mă uitam pe facebook așa cum nu mă mai uit acum aproape niciodată (adică fără să văd mecanisme, chestii plătite, pe Zuckerberg dezgolit – dar nu de tot). Mi-a rămas în minte ideea asta de tabără de Social Media și când m-am întors acasă. Cumva eram tentată să accesez site-ul ăla și să mă uit la ultimul loc liber până când degetele mele au completat singure câmpurile necesare înscrierii. Nu aveam niciun ban rămas pentru astfel de activități, așa că am făcut lobby la angajatorul meu. Am trecut prin ceva umilințe specifice unei companii de stat, dar am ajuns la tabără.

Probabil că o să mai povestesc asta până când o să ajungem toți (participanții la evenimente și tabere Biz) decrepiți și o să uităm de ce plecăm de acasă. Scriu să rămână scris undeva că suntem puțini, foarte puțini cei care au privilegiul de a afla de astfel de evenimente. Ieri seară a fost Gala Valori de România – a doua ediție. E un eveniment menit să celebreze munca unor români care nu sunt cunoscuți (sau promovați), dar care vor lăsa o amprentă pe acest pământ numit România. Sunt oameni cu care poți să te identifici și care la început au părut cam neadecvați în încăpățânarea cu care au ales România. Sunt oameni ca mine care au sperat să câștige mai mult pentru a-și cumpăra ciocolata la care au visat toată copilăria. După ce cumperi ciocolata și îți potolești pofta devii mai încrezător, știi că vei avea bani de ciocolată și mâine și parcă ai vrea să dai și altora. Dacă ai reușit să organizezi o tabără pentru copii bolnavi de cancer, îți vine o poftă/un entuziasm dubios de a construi un spital. Sau un teatru. Sau orice altceva simți că e nevoie și tu poți să acoperi cu talent, perseverență și lacrimi. Gala Valori de România reunește astfel de oameni, toți emoționați, toți modești. Nici măcar nu e despre faptul că ți-ai dori să fii pe podium cândva. Cel puțin nu pentru mine. Pentru că nu e recunoaștere ceea ce cauți, e ceva mult mai complicat și greu de atins. E foarte ușor să te recunoască și să te premieze cei asemeni ție, partea complicată e să apuci în timpul vieții să culegi roadele muncii. Dar dacă undeva ai reușit să zgârii suprafața – indiferent de domeniu, e ceva.

Și simți că ești special atunci când participi la un eveniment despre care o să scrie doar cei care știu să recunoască valorile (de România). Apoi ne dăm like unii altora de parcă am râde ca tocilarii la glume cu placa de bază. Dar asta e, cred că e asumat. Vă las un clip, parte dintr-o campanie super creativă și premiată. E puțin brutală, dar nah… tre’ să fie așa ca să ne miște (și sufletește și fizic). Și aici sunt premianții.