Clădim amintiri

Vinerea după-amiază îmi place să o petrec cu băiețelul meu. Eu termin programul de lucru pe la două și alegem împreună o chestie de făcut împreună. Nu e nimic impresionant și nici nu ne iese în fiecare vineri, dar e începutul unui obicei. În fine, vineri trebuia să mergem prin Centrul Vechi, dar pentru că era destul de cald am ales ceva mult mai trivial: Starbucks Afi. I-am luat o chestie cu Nutella și cookie, fără cafea evident, exact aia ne mai lipsea. Am uitat să precizez că nu sunt o mamă perfectă, așa că din când în când mai aruncam un ochi în telefon, fiind ajutată de niște mailuri întârziate. La un moment dat, copilu se apropie de urechea mea conspirativ:

– Irina, vreau să-ți zic ceva. Eu sunt Irina de mulți ani.

– Da, puiule, spune! După frământarea mâinilor, se apropie de urechea mea și șoptește:

– Am citit într-o carte la Silvia (bunica), că partea intimă la fete se numește… sex. Apoi afișează cel mai șmecheresc zâmbet.

– Da, așa e. Se numește la fel și la băieți.

(Aici vreau să testez ceva, gen intuiția copilului, să mă umflu în pene că e aproape un geniu).

– Dacă și la băieți se numește sex, tu ce sex ai?

Răspunsul mă lovește rapid:

– Mic!

Odată rezolvată dilema, mi-am dat seama că poate ar trebui să-l las să mai copilărescă. Are dreptate, sexul e mic și nu ne intersează deocamdată. Mi-ar plăcea ca uneori să poată să savureze unele momente și în lipsa noastră, dar el mereu cere timp împreună. La piscină nu mergem că nu intră în apă care trece peste glezne. Ne-a plăcut foarte mult la Bricks4Kidz, dar atunci am fost toată familia, am construit o eoliană, am dansat. Cred că e singurul loc din București care m-a impresionat suficient de tare cât să am încredere să-l las să petreacă toată ziua. Nu vreau să jignesc pe nimeni, dar sunt genul ăla de mamă (disperată). Din păcate, băiețelul meu de 7 ani și jumătate, nu e pregătit să se distreze singur. Asta e cumva reconfortant pentru mine, dar e trist că el ratează niște experiențe. Nu de interacțiune cu alți copii, ci de viață în sine. Aici găsiți mai multe detalii despre programele Bricks4Kidz, care sunt de-a dreptul impresionante. Și ăsta e punctul de vedere al unui adult care își stimulează mintea în continuu.

Poate că anul ăsta nu ajungem acolo măcar pentru o săptămână, dar sper că vara viitoare o să fim cu toții mai independenți. Între timp, ne organizăm următoarea escapadă de vineri, ceva simplu, de preferat dulce. 🙂

Later edit: Două seri mai târziu, la culcare: Irina, vreau un biberon de băieți mari! Îmi iei?

Îți iau, mânca-l-ar mama de băiat mare! :)))

bricks

foto credit: Luminița

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s