Băi… Keith Flint!

Am altceva de făcut și mă învârt prin casă fără țintă. Ar trebui să mă pregătesc pentru activitățile zilei și sunt multe, așa cum au fost și ieri. Ieri când am sperat că totuși moartea lui Keith Flint și Luke Perry puteau să fie fake news. Așa, niște glume proaste… ceva care nu are sens. Nu am apucat să jelesc ieri și poate nici acum nu o s-o fac cum trebuie pentru că trebuie să ajung undeva și nu am timp. Am zis că nu are nevoie internetul de părerea mea, dar totuși nu mă pot abține s-o ofer. Mi-am pus să ascult East 17 – Looking for, o melodie care se încadra acum 20 de ani la categoria jungle și pe care puteai să faci dansul ăla legănat cu o mână pe sus. Închideai ochii și dansai de parcă nu se uita nimeni și dansul îți făcea bine. Nu ca acum… când gâfâi că nu ai condiție fizică pentru mai nimic decât stat la birou. Am spune că e o alegere conștientă, dar nu e. Pur și simplu ți se schimbă viața și ajungi să vorbești despre ce era acum 20 de ani de parcă a fost ieri. And it’s fucking sad!

Acum 20 de ani petreceam vacanța de vară cu o prietenă bună în satul Dumeni – comuna George Enescu. Discoteca se ținea în școală, iar podeaua era udată și apoi măturată ca să nu se ridice (prea mult) praf. Dansai blues cu băieții din sat care erau sfioși până la prima vodcă și ne lipeam timid unii de alții. Noi eram fetele de la București cărora li se atrăgea atenția discret că avem tricoul rupt – era decupat să se vadă buricul și mai avea ceva găuri de design. Băieții erau proaspăt spălați și miroseau a săpun de casă de la singurul tricou bun smuls direct de pe sârma de rufe. Satul care acum e probabil pustiu, era atunci plin de copii veniți din toată țara. Era și un tip cool din Timișoara care ne făcuse rost de ultimul album Prodigy. Părea că pentru alea 2-3 ore de discotecă suntem toți la fel, deși unii trăseseră la coasă până seara târziu și pentru ei viitorul nu cuprindea cuvinte precum facultate. Într-o noapte, tipul din Timișoara s-a îmbătat rău (nici nu era prea greu) și își căuta de ceartă cu unul dintre moldovenii cu care ne petreceam noi timpul. Mi-aduc aminte ca ieri cum moldoveanul se sprijinea de un gard de lemn și orășeanul se clătina către el până îl pocnește cu arătătorul: Băăăăi, băiii, Keith Flint! Noi râdeam pe înfundate de ridicolul situației, moldoveanul impasibil. Nu știa cine e Keith Flint ăsta și făcând o estimă cât de cât realistă putea să-l doboare pe orășean dintr-o palmă – erau deja ca niște mici lopeți.

Ne uităm în urmă și pare că idealizăm. Those weren’t the days, era tot ce aveam. O lună întreagă nu ne-a interesat să ne uităm la televizor, poate doar când am făcut o vizită scurtă la Suceava, dar atunci nu avea nicio relevanță pentru nimeni. Aveam casetofonul, 2-3 casete, dealurile și pe noi. Aia cred că a fost luna mea de vacanță cum n-am mai avut niciodată. Îmi aduc aminte că îmi plăcea de un bucureștean venit și el în vizită la bunici (Cristi parcă îl chema), era blond și avea ochi albaștri. Îi dădusem numărul de fix și m-a sunat când m-a întors, dar nu am mai vrut să-l văd – nimic nu mai era la fel. Noi nu am fost niciodată la fel. Muzica a rămas și singurul meu playlist din youtube e cu Prodigy și îmi pare tare rău că nu m-am dus la Untold să-i văd.

Mi-a zis mama zilele trecute să mă odihnesc mai mult și să nu-mi iau proiecte noi. Așa ar trebui, dar nu simt că trăiesc dacă nu mă epuizez, dacă nu dau tot ce pot zilnic. Poate că ăsta e felul meu de a combate monstrul ăsta cu șapte capete numit depresie. Ceva-ul pentru care să trăim suntem noi și asta ar trebui să fie suficient. Am decis de curând că o să caut un high în fiecare low și să mă joc zilnic jocul cu motivele pentru care așteptăm cu nerăbdare ziua de mâine. Pentru că nu o să vină nimeni să ne facă reclamă la propria viață și suntem cu doar 10 ani mai tineri decât Keith și Luke. Și vă las cu melodia pe care o asculta Brenda pe repeat când se combinase Dylan cu Kelly – we are not losing religion, just some earthy gods.

„I thought that I heard you laughing
I thought that I heard you sing
I think I thought I saw you try

But that was just a dream
That was just a dream „

Reclame

3 gânduri despre „Băi… Keith Flint!

Adăugă-le pe ale tale

  1. Sunt la muncă, panoul de control s-a jucat frumos cu mine şi mi-a afişat la propuneri acest blog, probabil pentru că îi era dor de ochii mei înlăcrimaţi, altfel nu ştiu. Sunt încântată de propunerea asta, am răsfoit câteva articole şi voi mai face asta.

    În afară de numele localităţilor, despre mine am citit, despre vacanţele care nu vor putea fi egalate niciodată de nimic. Tot în şcoală, tot cu podea stropită cu apă, tot cu unii obosiţi după o zi la câmp, alţii odihniţi după o zi de citit în grădină, sub nuc. De câte ori aud Lady in red, I’ll be missing you sau Black – Wonderfull life, parcă simt miros de spray dat pe tricoul cu scris „cauciucat” pe care îl purta Vali, băiatul de care m-am îndrăgostit pentru o vară deşi în zilele alea jurasem că-i pe viaţă. Vara următoare a fost Florin şi tot pe viaţă ziceam că e. Şi fix două săptămâni a ţinut, până el a plecat să dea Bacul şi nu a mai revenit. Deh, era deja student, eu eram o mucoasă de-a 11-a.
    M-ai trimis în timpul ăla, alaltăieri, şi citind, a fost ca şi cum chiar am stat iar pe scările din spatele şcolii, care urcau spre biserică, unde ne ascundeam ca să fumăm.
    Mulţumesc pentru ce-am simţit citind!

    Apreciază

    1. Știi cum se întâmplă de multe ori în viață… exact când crezi că nimeni nu se mai regăsește în ce scrii… apare un cititor ca tine. Mulțumesc. Eu nu m-am îndrăgostit așa des pentru că eram (prea) serioasă și în a -11-a. 🙂 Dar mi-a plăcut să scriu despre vremurile alea, așa mi-a ieșit cam de-o carte – o găsești la finalul acestei postări: https://irinaalexe.me/2017/07/18/scrisu/#more-5786

      Apreciază

Lasă un răspuns la Poteci de dor Anulează răspunsul

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Creează un site web sau un blog la WordPress.com

SUS ↑